ŞAH | marin sorescu

eu mut o zi albă,
el mută o zi neagră.
eu înaintez cu un vis,
el mi-l ia la război.
el îmi atacă plămânii,
eu mă gândesc un an la spital,
fac o combinaţie strălucită
şi-i câştig o zi neagră.
el mută o nenorocire
şi mă ameninţă cu cancerul
(care merge deocamdată în formă de cruce),
dar eu îi pun în faţă o carte
şi-l silesc să se retragă.
îi mai câştig câteva piese,
dar uite, jumătate din viaţa mea
e scoasă pe margine.
-o să-ţi dau şah şi pierzi optimismul,
îmi spune el.
-nu-i nimic, glumesc eu,
fac rocada sentimentelor.

în spatele meu soţia, copiii,
soarele, luna şi ceilalţi chibiţi
tremură pentru orice mişcare a mea.

eu îmi aprind o ţigară
şi continui partida.